A plecat (s-a dus, si-a luat talpasita, a parasit incinta) Misteriosul din Carpati
Deci Razvan Detepe n-a fost plecat, asa cum e obiceiul in vremile astea. Nu, nu. Om mare, bun si bland si montagnard - autor al peretului de catarat de la noi de pe etaj - Razvan Dumitrescu a ales calea sanatatii mentale. Dupa cativa ani in care a inrosit mouse-ul departamentului desktop-publishing, si-a luat un soi de an sabatic, dar tot in campul muncii. Sub egida "less is less", Razvan e de azi DTP intr-o agentie mai mica si ceva mai lejera pe job-uri.
Recordman la timpii scosi la fumat Kent White (cronometru lui Staiculescu a aratat o medie de 35 de secunde), Dumitrescu ramane in memoria colectiva cu un lung sir de saptamani in care n-a putut sa doarma (nimeni nu stie de ce), care au coincis cu perioada in care nu mai aveam pe nimeni la DTP care sa faca bannere si machete. Pana sa gasim pe cineva apt, Razvan a tinut un one man show cum nu ne aducem aminte sa mai fi avut in HDV. Nici in ziua de azi nimeni nu stie care i-a fost secretul. Totusi, legenda spune ca in noptile in care baga ca disperatu, din cand in cand, pe usa agentiei, isi facea aparitia un falnic urs carpatin care ii aducea necesarul de ghinda si cafea la termos, cu care sa se tina in viata.
Dar, bineinteles, pe langa performanta la banc, Razvan va fi mereu pentru noi un adevarat coleg. Printre altele, a fost personificarea conceptului de "roata tiganeasca", updatat la nevoile unei agetii de advertising. Adica, in timpurile cand inca obsinuiam sa aruncam cu sutele de mii pe onomastici, la el se strangeau lichiditatile de cadou.
Nu in ultimul rand, nu putem trece cu vederea amploarea pe care a dat-o fenomenului de "drumetii montane" in randul amatorilor de nea. Fin cunoscator de grote si de trasee off-the-beaten-track, in scurt timp de la venire si-a consolidat un anturaj de indivizi costelivi, cu cearcane, pe care i-a scos un pic la aer, weekend-urile, pe langa Bucuresti si intr-un satuc in Bulgaria unde stia cazare ieftina la cort.
Si cam asta. Multumim. Si mult succes, Misteriosule din Carpati...
Un comentariu:
Multumesc frumos, cel mai post frumos scris vreodata. M-am simtit extraordinar la voi, daca o sa-mi ceara cineva recomandari o sa pot spune cu mana pe inima "Frateeee, du-te la ei fara sa te uiti inapoi, is cei mai tari si daca-l vezi pe Craciun spune-i ca ii iau ochelarii si-l las sa se orienteze singur prin padina, pe la ursoaica, sa-l invete ea cum e cu salbaticia.
An sabatic spuneti voi? Ii iau iar MacPro-ul mentorului Matache la anul in ianuarie?
Multzam fain pentru tot, inca o data si sper sa ne mai vedem la baute si relaxate.
Trimiteți un comentariu